Daca as gasi pestisorul fermecat acum si ar trebui sa-mi pun trei dorinte, mi-ar fi mai simplu decat in copilarie. Atunci as fi ales una singura: sa mi se implineasca toate dorintele. Acum sunt constienta ca nu se poate asa si mi-as alege dorintele in ordinea urmatoare:

1. Sa-mi iau examenul la A.C. Nu stiu de ce, dar am eu un feeling ca daca s-a intamplat o minune la Tehnici de programare incat sa-l iau, s-ar putea sa nu se mai intample si la AC. Inca astept marea veste… Verific mail-ul si catalogul cam de 10 ori de zi sau poate de mai multe, ca sa ma pot apuca odata de invatat pentru urmatorul care este chiar sambata.

2. Sa ma indragostesc. De ce vreau asta? Eh… nu stiu. Poate pentru ca asa face toata lumea sau poate chiar simt nevoia.

3. Sa imi gasesc pasiunea aceia ascunsa. Sa gasesc iar lucrul acela care imi place asa de mult incat nu m-as mai opri si pe care  l-as face la nesfarsit. De preferat sa fie ceva util si nu sa ma joc pe Facebook. Sa uitam de pasiunea mea: Facebook-ul, jocurile si aplicatiile de pe Facebook.

Da… peste o saptamana e gata sesiunea. Inca n-am simtit foarte bine ca e sesiune si nu stiu cum am facut asta sau de ce am facut asta .

O sa se termine si parca imi pare rau pana si dupa camera aia de camin. Nu reusesc sa-mi gasesc locul si imi doresc sa vina pestisorul fermecat, dar poate mai bine il caut eu. Totusi, unde?

Share/Save

Stiu ca de foarte mult timp n-am mai scris pe blog absolut nimic. N-am mai prea simtit nevoia pentru ca parca totul a mers perfect si am stat sa ma bucur de ce am, sa traiesc si eu fiecare clipa. Am incercat sa nu mai fac totul pentru ca asa trebuie ci pentru ca asa vreau, sa nu fiu modelul de persoana care se supune si e mereu nemultumita.

Nu cred ca am vrut sa fac sau sa am ceva si n-am reusit in perioada asta. Si cu toate astea nu s-a intamplat nimic spectaculos, ci doar totul a fost bine. Azi, dupa ce n-am reusit sa-mi predau o tema, am simtit nevoia sa ma razvratesc, sa pot sa simt (dupa destul de mult timp) ca e ok si daca n-o predau si ca mare lucru nu se intampla. La fel am facut si saptamana trecuta cu aceiasi tema minunata. Dar… asta sa fie singura noastra problema si tot nu e asa de rau cum poate sa fie.

1 mai:  N-ati vrea sa stiti, m-am cam plictisit la o cabana. Era de asteptat. Totusi s-a stabilit in dimineata lui 2 mai ca am luat premiul Grammy. Misto, nu?

2 mai: M-am intors de la cabana, acasa la Aiud pentru cateva ore f faine, pentru ca eram acasa. Si apoi, somn pe autocar, intre scaune pentru ca nu aveam rezervare, deci nici loc.

3 mai: Hai sa ne reamintim de teme si de scoala, sa uitam de distractii, familie, prieteni, tot, sa ne dedicam unui scop nu prea clar, scoala. O cafea pe alee totusi prinde bine. Hai si o tura pana in Plus ca parca totusi as manca, dar sa fie ceva ce nu am.

4 mai: Sa mergem din nou la scoala. N-am predat tema. Mare tragedie la inceput, pistol cu apa dupa. Dupa ora 11, adoptam din motto-ul “Nu-i stres!”. O cafea pe terasa cu fetele si shopping… Si per total a fost o zi foarte faina pana acum, cu toate cate s-au intamplat.

5 mai: Am partial de la ora 8. Cu siguranta va fi o zi interesanta si plina. Nu de alta dar dupa miercuri, vine joi si joi am de predat o tema si de dat doua teste. Inca n-am invatat nimic, dar am incredere in mine. ) Si asta e important, nu?

Stiu, vorbesc doar despre scoala. Nu ma ocup numai chiar cu asta, dar ideea e ca am voie sa vorbesc despre asta cat vreau, ca doar e blogul meu. Si adevarul e ca doar scoala ma streseaza.

Ah… intr-una din zilele lui Aprilie l-am gasit si pe Casper. )

Share/Save